marți, 10 august 2010

Si daca....

Si daca poeti s-ar naste fara maini?

N-ar mai fi poezie?
Poetii ar deveni oratori
Creierul s-ar face bibleoteca
Crescand mereu in lumea gandurilor


Si daca oratorii ar murii?
Am scrie cu picioarele
Am face bataturi cand am scrie romane
si tipetele de durere s-ar numi
balade

marți, 8 iunie 2010

miercuri, 26 mai 2010

Ea:Am ucis-o!
El: Pe cine?
Ea(hohotind,arata spre patul plin de hartii mototolite): Am ucis-o.
El: E doar un personaj, iubito.
Ea: Ea e eu.

marți, 25 mai 2010

Fetita cu chibrituri nearse

E un întuneric albăstriu
ca un chip transparent
pe sîrma de rufe

mai e o noapte apoasă
dacă sîngele mi s-ar scurge în ea
aş fi pe rînd fiecare dintre macii plutitori

două ploi îmi lasă-n palme omizi
gelozia – tatuaj aproape şters în formă de inimă
ce ştiu eu despre toate astea
din şotronul desenat pe strada Vînătorului
pe care l-am jucat azi din mers

prima dată mi-a fost teamă
cînd mă-ntorceam de la grădiniţă
aveam părul prins în coadă de cal
şi-n buzunar un ac de siguranţă furat
mai tîrziu l-am îngropat în spatele casei bunicilor
unde ştiam că fusese un cimitir

ştiam.

luni, 24 mai 2010

Melancolie

http://www.youtube.com/watch?v=_kIabrNs-9s&feature=PlayList&p=91C80E2B7E50E81F&playnext_from=PL&index=0

Romanţa zilelor de ieri

Romanţa zilelor de ieri
Ion Minulescu

Taci,
Să nu-mi deştepţi tristeţea amintirilor culcate
În sicriurile-albastre ale zilelor de ieri!...
Taci,
Să nu-mi deştepţi în suflet tragediile jucate
În aplauzele mute ale-ntâielor dureri!
Treci tăcut ca beduinul ce cutreieră nisipul,
Treci tăcut ca cel ce-şi pune mâinile-n cruciş pe piept,
Şi să nu mă chemi pe nume -
Să-mi deştepţi din piatră chipul
Sfinxului,
Ce-ar vrea să-mi spună că e timpul să-l deştept...
Ocoleşte-mă cu groază, ca pe-un stârv de om ucis -
Nu de oameni,
Ci de mâna ne'ntrupatelor dorinţi -
Şi pe piatra-mi funerară nu citi poemul scris
De nebunul din cetatea plină numai de cumunţi!...
Ocoleşte-mă cu groază...
Dar opreşte-te deoparte,
Să mă poţi privi de-a-ntregul
Şi să-mi spui ce vezi...
Eu sunt
Stropul vinului ce scade prin paharele deşarte
Şi romanţa nesfârşită, căci arcuşele s-au frânt!

duminică, 23 mai 2010

Bella Lugosi's son

Little John is dead and he doesn't care.
Mr. Einstein has a sponge bath with turtles all around.
I heard you like white wine.
Bela Lugosi's son is eating crackers and watches the sun set in a David Lynch soap opera.
Nothing more but laziness and post-modernism.
Paintings with blue and female nudes in the living-room.
I like Chopin mixed with The Doors on a Sunday evening.
Let's travel together to Las Vegas and get married.
Wife and son, mother and uncle, girl and boy.
We are all alike in the Hungarian Dance, on a melody's high heels.
Bela Lugosi's son is drinking white butterflies and writing last autumn's poems.
On your neck, in your mind, while we become REM midnight lovers.